|
Maica, vrăjitoarea şi cărţile
Lângă rubrica MATRIMONIALE, unde ochiul se poate delecta cu femei goale -
oare în vederea căsătoriei (vezi sensul etimologic al lui matrimonium)
s-au etalat acolo? - pe următoarea coloană la mica publicitate, se întinde
rubrica OCULTISM, unde informaţiile puse cap la cap pot uşor să provoace o
furtună în creierul cititorului. Un fel de exerciţiu de echilibristică din care
mai mult ca sigur ieşi învins. Pozele cu măicuţe sunt aici înşirate alături de pozele cu vrăjitoare.
Iată două anunţuri: 1. LENUŢA, VRĂJITOAREA CEA MAI PUTERNICĂ din toate timpurile, deschide
cartea de tarot şi vă poate prezice prezentul şi viitorul cu precizie, vindecă
de epilepsie, boli incurabile ce nu pot fi tratate medical. Tel… 2. SLUJNICA Domnului Maria, cu harul sfânt deschide pravila bisericească
gratuit. Face rugăciuni, ajută persoanele necăjite. Sunaţi cu încredere! Tel… Ce diferenţă există între cele două tipuri de “servicii”? Vrăjitoarea deschide cartea de tarot, slujnica
Domnului deschide pravila. Cât costă harul? Deşi serviciul e gratuit în cazul măicuţei,
probabil telefonul e cu suprataxă. Măicuţa nu promite miracole, însă afirmă că
are “har sfânt” şi-i ajută pe cei în nevoi. Dar harul nici nu se poate
cumpăra, nici nu se poate vinde. Că dacă s-ar fi putut, ar fi fost Dumnezeu
nedrept. Cum pot atunci “slujitorii” Lui să facă negoţ cu el? E limpede cui
slujesc, ce formă de evlavie au şi de ce duh sunt călăuziţi. Vrăjitoarea nu zice cine îi e stăpân, dar oare
cât de greu e de aflat? Şi totuşi, oamenii se
înghesuie să caute astfel de “rezolvări”. Oamenii caută reţeta: miraculos
instant. Unele anunţuri promit că problemele se rezolvă cu “minuni pe
loc”. Periculoasă echilibristică a sufletului!… Ce caută în acelaşi loc
slujnica Domnului cu vrăjitoarea? Doar aşa, pe principiul tezei şi antitezei? Iată un al treilea anunţ, la
aceeaşi rubrică, un fel de sinteză: 3. TĂMĂDUITOAREA Bianca împreună
cu măicuţa Veronica şi-au unit puterile şi rezolvă în 24 ore probleme lipsite
de speranţă şi telefonic. Tel… Anunţul e însoţit de o poză
cu o măicuţă şi o mireană. E drept că în economia
sacrului, şi ce e sfânt e pus deoparte, şi ce e pângărit, necurat, trebuie
separat, scos din tabără etc. Iar consacrarea se face atât pentru
Dumnezeu, cât şi pentru diavolul. Eliade arată această
ambivalenţă vorbind despre tabu. Atingerea de obiecte sau persoane
sfinte sau necurate, aparţinând aşadar unui regim ontologic diferit, poate pune
în pericol persoanele care realizează atingerea. însă această glisare între
două sfere de influenţă e chiar mai gravă decât un exerciţiu de echilibristică
pe sârmă. Fiindcă ori eşti cu Dumnezeu, ori cu Mamona. Şi dacă nu e glisare, ci
suprapunere inconştientă de planuri, nu poţi ieşi decât învins. (autor: Adamaica) |
|||||||||
