Dumnezeu spune în porunca Sa: “Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti.” Aceste cuvinte de la începutul poruncii ne duc cu gândul la ziua a şaptea pe care Dumnezeu a binecuvântat-o şi a sfinţit‑-o la început, o dată cu facerea lumii. (Genesa 2:2–3). In tot cursul săptămânii de lucru trebuie să avem în vedere apropierea zilei a şaptea (sâmbăta), pentru ca atunci când ea soseşte, să fim pregătiţi pentru a o sfinţi cu adevărat.

Dumnezeu a prevăzut munca cinstită pentru câştigarea hranei zilnice. Munca este o binecuvântare pentru noi. Leneşii sunt un blestem pentru familia şi societatea din care fac parte. Orice om trebuie să aibă o ocupaţie potrivită şi demnă pentru el. „Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău; să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta.”

Dumnezeu Şi-a rezervat ziua a şaptea pentru Sine şi a lăsat‑o pentru noi ca zi sfântă de sărbătoare, ca repaus săptămânal, pentru binele şi fericirea noastră. Toţi membrii familiei ar trebui să se odihnească în ziua a şaptea — sâmbăta — potrivit poruncii dumnezeieşti: tatăl, mama, fiul, fiica, servitorul sau servitoarea, vitele şi orice străin care lucrează în vreun fel oarecare în casa noastră sau înăuntrul porţilor noastre. „Timp de şase zile să-ţi faci lucrarea. Dar în ziua a şaptea să te odihneşti, pentru ca boul şi măgarul tău să aibă o zi de odihnă, pentru ca fiul roabei tale şi străinul să aibă răgaz şi să răsufle.” (Exodul 23:12).

Ziua a şaptea trebuie respectată ca zi de sărbătoare şi repaus săptămânal în orice timp al anului şi în orice conjunctură: „Şase zile să lucrezi, iar ziua a şaptea să te odihneşti; să te odihneşti chiar şi în vremea aratului şi seceratului.” (Exodul 34:21).

La sfârşitul poruncii Sale, Dumnezeu ne arată şi motivul binecuvântării şi sfinţirii acestei zile, când ne spune: „Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul, marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit‑-o.” (Exodul 20:8–11).

Toţi cei ce cred în Dumnezeu, Creatorul cerurilor şi al pământului, ţin ca zi de sărbătoare şi de repaus săptămânal, în onoarea Creatorului, ziua a şaptea pe care El a binecuvântat-o şi a sfinţit-o la crearea lumii. Copiii lui Dumnezeu ascultă cu plăcere şi împlinesc cu bucurie, din iubire, porunca Tatălui iubitor. Ei lucrează în timpul celor şase zile ale săptămânii făcându-şi toate lucrările lor, iar în ziua a şaptea se odihnesc, binecuvântând şi sfinţind ziua binecuvântată şi sfinţită de Dumnezeu.

[continuare]

(autor: necunoscut)