De ceva vreme am inceput sa studiez mai cu atentie Cuvantul Sfant al lui Dumnezeu si scrierile inspirate, si ca fiecare crestin cu cat citesti mai mult, cu atat se deschide in tine dorinta de a ajunge vesnicia si cu atat mai mult dorinta de a fi cat mai multa asemanare cu Creatorul.

Gaseam zilele trecute urmatorul citat : "Viata Domnului Isus a fost traita in deplina armonie cu Dumnezeu. Locuitorii din Nazaret erau proverbiali din cauza stricaciunii lor. Isus a fost pus in locuri in care carcaterul Lui urma sa fie probat.A fost supus la toate luptele pe care trebuie sa le ducem is noi, pentru ca sa ne fie o pilda in copilarie, tinerete si maturitate. Si fiecare tanar care urmeaza exemplul pe care l-a dat Hristos, de credinciosie si ascultare in familia lui umila, isi poate insusi aceleasi cuvinte spuse despre El de Tatal, prin Duhul Sfant : "Iata Robul Meu, pe care il sprijinesc, Alesul Meu in care isi gaseste placere sufletul Meu(Isaia 42.1)"

Citind acestea mi-am dat seama ca fiecare dintre noi ajungem sa traim o autoinselare daca credem ca stam bine in ceea ce priveste starea reala a caracterului nostru. Descoperind mai mult caracterul lui Isus cu atat mai mic devine caracterul meu si cu atat mai departe vad cerul, dar nu spre descurajarea mea sau a altora ci pentru a ma trezi si a va indemna si pe voi la o trezire spirituala. Nu este de ajuns sa luam o hotarare pentru Dumnezeu ca apoi sa uitam ce am promis in ziua in care ne-am dedicat Lui viata sau in ziua botezului.

Observ in lupta zilnica, ca de cate ori cred ca am biruit o ispita sau ca am inlaturat complet un pacat din viata mea, cel rau gasesti o alta ramaura pe care sa incearca sa o franga.

Mantuirea nu este un razboi ce il porti cu cel rau doar in ziua botezului, mergand apoi pe cale ca si cum ai cerul asigurat. Mantuirea e o lupta zilnica dusa cu noi insine, pocainta este un proces constant, de lepadare a pacatelor si de biruinta asupra raului.

Avem minunatul exemplu al Omului Isus, ca diavolul poate fi invins, si avem asigurarea acestea prin insusi faptul ca Isus este mereu cu noi. "Si iata ca Eu sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului" (Matei 28:20b) . Acestea sunt cuvintele Mantuitorului, si daca El a promis acestea, prin credinta in El putem vatinge desavarsirea, pe care Dumnezeu asteapta sa o vada in noi.

Timpul nu mai este mult, si in fata mortii, in fata vesniciei nu va mai conta cate facultati ai absolvit, cate masini de lux ai in colectie, cat de frumoasa erai, cat de bine ai cantat in Biserica sau la cate instrumente. In fata vesniciei ai cu tine un singur lucru : Caracterul . Pierzand acest aspect din vedere, ajungem sa pierdem vesnicia.

Trebuie sa incepem sa luptam mai mult pentru a avea un loc in ceruri, aici pe acest pamant nu este loc de stat, aici e scoala caracterului, e doar perioada pregatitoare, si fiind un loc unde te opresti doar sa te pregatesti pentru a ajunge acasa, nu te lasa atasat de el prea mult. Priveste inainte, alearga la Isus si El te va ajuta sa ajungi mai sus, si sa mergi zilnic din slava in slava pana se va vedea in tine caracterul Lui si vei fi pregatit sa jaungi : ACASA.