| Marele medic: Chirurgul cardiolog | ![]() |
|
„Va voi da o inima noua… voi scoate din trupul vostru inima de piatra si va voi da o inima de carne” (Ezechiel 36,26). Douazeci si cinci de ani mai tarziu, transplanturile de inima erau un eveniment obisnuit. Ne-am obisnuit complet cu ideea transferarii organelor de la un corp la altul. Si, daca nu merge, si animalul are poate ceva sa ne ofere. Si in timp ce pacientul asteapta, stiinta medicala s-ar putea sa-i ofere. Si, in timp ce pacientul asteapta , stiinta medicala s-ar putea sa-i ofere lui sau ei un dispozitiv mecanic care sa functioneze pana cand organul va fi disponibil. Desi posibilitatea de a respinge organul transplantat pandeste in umbra, medicamentele au fost folosite pana in momentul cand acea dificultate a fost, de obicei, depasita. Desigur se fac lucruri destepte pe linia chirurgiei cardiace. In rolul Sau de chirurg cardiac, Hristos nu are pur si simplu de-a face cu niste organe defectuoase. El lucreaza pe inimi impietrite. Ele sunt moarte, de piatra. In timp ce nici unul dintre noi n-ar alege, deliberat, o boala de inima, cazurile cu care Hristos lucreaza au produs imbolnavire si sunt terminate. Dupa cum spunea Zaharia, israelitii neascultatori in mod deliberat, „si-au facut inima ca si cremenea de tare” (Zaharia 7,12). Transplantarea unei inimi de la alta persoana bolnava nu ar vindeca nimic. Isus trebuie sa repete procesul creatiei, topind inima de piatra intr-o inima de carne. Numai intalnirile regulate cu Chirurgul ne vor feri de transformarea inimilor noastre din nou in inimi de piatra. (autor: necunoscut) |
|